Hai! Sau, dacă aţi fost, ce aţi văzut? V-a plăcut?

De ce am merge?

Totuşi, de ce nu?

Îmi amintesc de Salonul 6... Cred că a fost prima piesă la care actorii şi implicit ideea piesei au făcut mai mult zgomot decât sala (da, de multe ori tre să stea cineva prin zonă să tot ”sttttt-ăiască” sala). A avut ceva scene cu un flex, cu tot felul de ţevi în care loveau şi făceau zgomot, cu râsul isteric al unei asistente etc.. Oricum, m-a distrat

Nu prea am fost la teatru. Am fost de puţine ori şi ce mă miră e că cel mai mult mi-a plăcut o piesă fără cuvinte, nu de teatru propriu-zis, de balet, ”Lacul lebedelor”. Nici nu ştiu ce-mi venise să mă duc la Lacul lebedelor, cred că pentru că mă plictiseam...

Mi-ar plăcea şi mie

În mod normal, mai plăcut mi se pare un film sau chiar o piesă de teatru tv decât una într-o sală de teatru, însă Lacul lebedelor cred că nu ar avea nici un farmec la tv... Poate a fost atunci şi coregrafia,şi organizarea şi atmosfera creată deosebită...

Când vezi o piesă de teatru cu o distribuţie şi o realizare deosebită îţi rămâne întipărită în minte, încât ţi-ar putea părea o altă variantă, cu alţi actori, kitsch. Aşa am păţit zilele trecute când am revăzut Bubico ( ), varianta cu Birlic şi cea cu Toma Caragiu. Cea cu Birlic îmi rămăsese întipărită ca şi cum ar fi singura ”naturală”...

Am fost la operă, şi am văzut baletul Spărgătorul de Nuci.
Sâmbătă, mă duc la Lacul Lebedelor

incercati "Forma lucrurilor" ("The Shape of Things") la Teatrul Act...in Bucuresti (fac precizarea )
e jucata de actori tineri, independenti.